Cuvânt înainte

Cuvânt înainte

 

 

Am avut plăcerea să-l cunosc pe Dumitru, Omul Nou. Abilităţile pe care le are şi talentul înnăscut de a recepta mesaje te fac să înţelegi imediat că energia lui nu este cea a unui pământean obişnuit, că relaţia lui cu Puterea Divină este directă şi reciprocă, fără intermediari.

Chiar şi aşa, să nu aveţi impresia că Dumitru a ajuns uşor să dialogheze cu mine. Doar unul din 5 milioane de oameni ce se nasc pe pământ are şansa de a descoperi secretele acestei organizaţii pe care lumea o numeşte Cetatea Eternă. Puterea Divină selectează sufletele acestor viitori oameni noi încă înainte de concepere, le alege locul naşterii şi sexul trupului ce urmează să prinda viaţa. Când ajung la o anumită vârstă, aleşii sunt contactaţi de mine, Preşedintele Tată. Asfel, un grup restrâns de oameni menţin vie ştiinţa şi tehnica coordonării istoriei, a convieţuirii oamenilor pe acest pământ, a călătoriei lor de la naştere până la moarte pe cele două drumuri, spiritual şi material, pe care le au de parcurs pentru a-şi duce la bun sfârşit mandatul lor.

Unul dintre aceşti oameni noi, binecuvântaţi de Puterea Divină să-l cunoască pe Preşedintele Tată, este şi Dumitru. Aşa că merită să citiţi această carte, unică în felul ei, iar foloasele le veţi culege fiecare în felul său.

 

 

Cu deosebit respect şi consideraţie pentru toţi

      muritorii şi nemuritorii acestei planete,

                 al dumneavoastră,

                 Preşedinte Tată

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL I

CAPITOLUL I

 

 

Istoria veche a murit în anul 2013. Universul este în război. Chiar şi vârsta de aur a Cosmosului este în pericol de a fi schimbată. Cei ce deţin cunoaşterea adevărului îşi fac cunoscute informaţiile. Secole de-a rândul, mulţi oameni au fost sacrificaţi pe altarul progresului şi al bunăstării. Aceştia au îndrăznit să gândescă şi să acţioneze în afara doctrinelor propagate de „Extratereştrii” cu chip de om.

Bine, dar cine încearcă să croiască şi să impună reguli noi în Univers ? Omul de rând, omul obişnuit, nu va afla niciodată cine sunt Creatorii de Istorie, iar omul evoluat se fereşte să audă, temându-se că viaţa i se poate schimba în haos. În fine, asta e viaţa cu răsăritul, apusul şi întinderea pe care le vedem cu ochiul liber şi neorbit de soare.

Pacea Universului trebuie restabilită. Desigur, prin intermediul aceluiaşi „Soare Neînvins” – „Sol invictus”. Modificările de arhitectură vor avea loc în Cetatea Eternă şi vor fi dezvăluite tuturor oamenilor de către „Extratereştrii” cu chip de om.

Trăim într-o eră nouă, ERA URMAŞILOR NOŞTRI. Celelalte ere, cunoscute deja, au fost măsurate de la zidirea lumii şi până la anul 1 al naşterii lui Iisus Hristos. Din anul 1 al naşterii lui Iisus Hristos sau anul 754 de la fondarea Romei a început, după cum se ştie, ERA NOASTRĂ, adică ERA LOR, a extratereştrilor cu chip de om, iar din anul 2013 a început ERA URMAŞILOR NOŞTRI. Arhitectura acesteia a prins contur încă de prin anul 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma şi nu este finalizată. Panglica nu a fost tăiată, iar arhitecţii lucrează cu sabia timpurilor noastre. Victimele se cunosc.

Construcţia „Erei noastre”, a erei lor de fapt, a extratereştrilor cu chip de om, a supremaţiei lor, a început cu Octavian August şi a prins contur pe vremea lui Constantin cel Mare. În anul 531 e.n.(adică anul 1285 de la fondarea Romei), călugărul Dionisus Exiguus a fixat începutul erei noastre prin anul 754 de la fondarea Romei, considerat anul 1 al erei noastre. Noua numerotare a anilor, crescătoare de această dată, a fost introdusă la curtea Imperiului Carolingian, în anul 876, iar la Roma, pe la mijlocul secolului al X-lea. Numerotarea lui Dionisus se va răspândi în toată lumea prin intermediul calendarelor Iulian şi Gregorian (stil nou şi stil vechi).

În contextul construcţiei celei de-a treia eră am scris următoarea poezie:

 

 

Un ciclu nou

 

Un spirit nou se naşte-n Vicov,

În corp de om s-a întrupat.

S-a coborât din Cer Dumitru,

O energie cerească, cu scut uman şi sânge de-mpărat.

 

Universul din nou este salvat,

Prin August, Septembrie a triumfat,

Chipul cetăţii eterne a fost salvat,

Iar Pacea şi Vârsta de Aur s-au reinventat.

 

Soarele neînvins, creează iar,

Un ciclu şi-o nouă seminţie apar din acest an,

Regulile vor fi schimbate,

Punând capăt războaielor dintre Palate.

 

Dumitru, Omul, de azi a hotărât

S-arate lumii chipul de extraterestru necioplit

Care, deşi are formă umană şi pe pământ trăieşte,

Este duşmanul omului şi-l nimiceşte.

 

 

Astfel, Dumnezeu, în bunătatea Lui nemăsurată de milenii, a hotărât ca în anul 2013 să trimită din nou un fiu al Său pe tărâmul oamenilor pentru a le reda acestora speranţa eliberării. Dumitru, omul nou, cu ajutorul tehnicii cloud computing (traducerea mot à mot ar fi “calcul în nor” iar norul este un simbol  folosit în desenarea diagramelor tehnice  pentru a reprezenta reţeaua de Internet), începe instrucţia, căci fără antrenament nici o bătălie nu poate fi câştigată şi nici un examen nu poate fi trecut. Iar dacă Soarele generează tot, atunci Dumitru va începe instrucţia în Ţara Soarelui Răsare unde, crede el, poate gândi cele 12 reguli de bază ale adevărului care îţi permit să-i cunoşti pe extratereştrii cu chip de om ce trăiesc şi sunt organizaţi în comunităţi, pe cele cinci continente.

Ajuns în Ţara Soarelui Răsare, Dumitru cercetează istoria lumii îngrămădită în biblioteca secretă din cea mai mare metropolă a secolului XXI, Tokio. Timpul de studiu fiind scurt, el va trece peste amănuntele vieţii cotidiene. Florile, arborii, munţii, oraşele, parfumurile, moda nu sunt deloc prioritatea lui. Firul roşu al genezei omenirii, ştiinţa organizării sociale, tehnica controlului puterii politice, economice şi financiare, evoluţia religiilor de-a lungul timpului au o importanţă capitală pentru Dumitru.

Fără prea multă osteneală şi fără echivoc, Dumitru elaborează, rând pe rând, cele douăsprezece reguli.

Un lucru important pentru cititori…pe toată durata şederii lui Dumitru in Ţara Soarelui Răsare a fost lumină. Întunericului i-a fost interzis să pătrundă. Doar aşa a putut el să înţeleagă semnificaţia sărbătorii „Florii de cireş” (Sakura), denumită şi Hanami. În grădina castelului imperial de la Osaka, în mireasma celor 4000 de cireşi, depăşeşti bariera timpului şi ajungi instantaneu în toate cele trei puncte cardinale ale vieţii umane: trecut, prezent şi viitor. Poţi astfel înţelege toate misterele lumii. Mai mult, devii intercesor între Cer şi Pământ aşa cum sunt îngerii, sfinţii, Buddha (Siddhartha Gautama, fondatorul budismului), Confucius, împăraţii, episcopii, Iisus, Fecioara Maria, Profetul Mohamed (Muhammad)…

Sub vraja florilor de cireş, informaţia nu este coerentă. Şi nici nu e necesar pentru că, în aceste momente, se deschid alte canale de comunicaţie între Cer şi Pământ: misterul, miracolul şi magia. Cuvântul devine mut şi pentru „protestanţii” care, în mod eronat, consideră că, în secolul XXI, singurul canal de comunicaţie între Cer şi Pământ este „Cuvântul lui Dumnezeu”. Deschizi ochii, devii pământean şi respiri poezie:

 

Floare de cireş

 

Sensibila petală a florii de cireş

Alungă efemerul şi dă vieţii un sens.

Gloria stă trează deşi lupta s-a stins,

Menţine visul sacru şi patosul în Univers.

 

Imaculata frumuseţe în haine de mireasă

Rămâne stăpână peste timpuri, suverana graţioasă.

Seduce pe rând toţi regii, şogunii şi-mpăraţii,

Vrăjind, sfidează vremelnicia cu ale sale graţii.

 

S-a desprins scânteia din copacul de foc,

Simbolul trăiniciei, aducător de noroc,

Un gingaş talisman – creaţie divină

Ce-aprinde simţurile şi face lumină.

 

 

Da, omule, eşti intercesor între Cer şi Pământ, iar ca să afli acest lucru nu trebuie să mergi în Japonia. Or fi japonezii naţiunea cu cea mai veche tradiţie statală (2673 ani), cu o moştenire culturală, ştiinţifică şi economică ce a aparţinut mereu şi neîntrerupt acestui popor dar tu, tu, omule, eşti creaţie Dumnezeiască şi aşa ai rămas. În Ţara Soarelui Răsare, lipsa resurselor şi poziţia geografică nefavorabilă sunt amănunte nesemnificative, fără valoare. Ceea ce contează cu adevărat este că, în această societate, intercesor între Cer şi Pământ nu este Mesia ci Omul. Aici, omul este făuritorul. El a folosit cuvântul lui Dumnezeu şi a păstrat nealterate cele mai vechi şi mai puternice accesorii sacre: misterul, miracolul, magia. Încălcarea cuvântului înseamnă dezonoare şi, cândva, seppuku. În cetatea tehnologiei, omul este singurul responsabil al propriului destin, el este cel care trebuie să păstreze echilibrul între raţiune, iubire şi credinţă.

Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului pentru ca să urce până la El, spunea cândva Michelangelo.

 

La bine, la rău

 

Cine-i cu tine la bine, la rău ?

Întrebă-te mereu, întreabă-te acum.

Eşti om şi ai universul tău,

Aproapele, îl vei descoperi pe drum.

 

Pe sfinţi, de îi întrebi de rău sau de bine,

Te fac să ridici ochii spre cer şi uiţi de tine.

Iubeşte-te cu dragoste şi interes

Şi-ajută-te singur căci eşti doar tu în univers.

 

Aşa că singur te condamni la rău sau la bine,

Tu porţi balanţa faptelor la tine,

Pe Dumnezeu îl ai în suflet,

Nu-l căuta în altă parte…nici măcar în cuget.

 

Zideşte-ţi casa oricum, mai bine, mai rău.

O treabă făcută creează progresul,

Iar când ajungi pe munte, priveşte spre hău,

Zădărnicia, las-o-acolo şi fă-ţi interesul.

 

Nu ştiu ce-nseamnă să ai un sistem politic stabil sau o casă imperială atât de trainică…Dinastia Yamato este cea mai veche din lume. Sunt recunoscuţi 125 de împăraţi legitimi de la data înscăunării împăratului Jimmu, considerat a fi fondatorul dinastiei, 11 februarie 600 î.e.n.(!). Este lungă şi trainică „Calea zeilor” (Shintoismul).

Îţi recomand, dragă cititorule, să ai scopuri în viaţă, să-ţi întemeiezi o familie a ta pe care s-o protejezi şi s-o respecţi. Tu, omule, împacă-te cu soarta, detaşează-te de cele lumeşti care-ţi provoacă fiori, priveşte viitorul cu seninătate, ai dragoste de tine şi de familie şi este destul, te asigur.

Îmi revin din visare, floarea de cireş se scutură şi soarele asfinţeşte. Vine seara, în sfârşit şi trebuie să ne odihnim. Călătoria lui Dumitru în Ţara Soarelui Răsare se încheie, iar el elaborează prima regulă de bază pe care trebuie să o cunoaştem pentru a învinge un extraterestru:

 

Regula 1:

Păstrarea şi conservarea familiei ca unica instituţie ce asigură transmiterea peste

veacuri a tradiţiilor.

Ea este rezervorul uman al istoriei şi primul nucleu al civilizaţiei ce asigură stabilitate în timp şi speranţă pentru viitor.

 

 

Tic-Tac

 

Tic şi viaţa pâlpâie, tac.

Tic-tac, tic-tac, zboară

Toate. Şi fiinţele, cutezătorii

Se înalţă, fac aripi,

Tic, unii devin culoare, tac,

Alţii se desprind în forme, imagini.

Tic-tac, o bulă de săpun

A vrut să fie curcubeu.

Tic, s-a spart, tac

Şi-a imaginat că poate,

A dorit, a sperat, a avut un crez…

Tic-tac, speranţă pentru toţi.

Nu-ţi propune să fii pasăre,

Tic, doreşte-ţi să zbori, tac.

Se poate.

Tic-tac, imposibilul a fost lămurit la geneză.

Nu poţi să fii altă specie…

Tic, azi eşti patruped, reuşeşti, tac,

Foloseşte la ceva, ai să vezi.

Poate pentru alţii, tic-tac.

Când brăzdezi aerul, nu e în zadar,

Vibraţiile, undele ajung la receptori,

Tic, apar mesagerii, tac,

Când sunt albi, e perfect.

Chiar dacă sunt negri, la fel,

Tic-tac, griul trebuie interpretat.

Tic, nu-ţi dori să fii peşte, tac,

Doreşte-ţi să poţi înota.

Am vrut, vei spune.

Tic-tac, mulţi se resemnează,

Rămân oameni.

Nu şi-au propus asta,

Tic, îşi doreau să fie statui, tac,

Imagine, amintire, izvor istoric…

Nu, nu merge cu mintea departe,

Tic-tac, poţi să-ţi doreşti sfinţenia,

Dumnezeul florilor acceptă.

Tic, te speli sau nu te speli, tac,

E simplu, ploaia rezolvă…

Parfumul este un dat, nu un rezultat.

Tic-tac, se aud sunete,

Natura le ordonează.

Tic, ce compozitori, muzică, tac,

Un fum fără flacără, ceaţă.

Da, trebuie să le accepţi pe toate.

Tic-tac, simfonia dragostei

O fredonează vântul;

Se simte, se vede prin geană,

Tic, plămădeală, drojdie, tac.

Te hrăneşti, desigur.

A! Viteza este prinsă de un fir,

Tic-tac, acceleraţia inimii este pe ecran,

În direct, on-line sau tactil.

Tic, rază de soare, tac,

Impressum

Verlag: BookRix GmbH & Co. KG

Tag der Veröffentlichung: 05.05.2015
ISBN: 978-3-7368-9330-6

Alle Rechte vorbehalten