Cover







TINARA FAPTURA

O, tu !copila ,Morgana a firii ,
Tu imn al priviirii tacute ,
Zeita de-a pururi esti data menirii
Cuvintelor mele pierdute.

Olimpul coboara sa judece acum
Si ea Afrodita smerita
Se pleaca invinsa privindu-ti pe drum
A ta unduire dorita.

Si paru-ti in valuri placut abanos
Si ochi-ti superbi negre perle
Cuvinte marete imi sunt de prisos
Putine sunt vorbele mele.

Si cerul se-opreste la tine privind
O! muza divina a tacerii
Luceferi se lupta pe tine iubind
Coboara in lumea durerii.

Ce tinara faptura esti
Ce plasmuire inteleapta
Fapturile cele ceresti
Se-nchina si te-asteapta.

Iar eu batrin si intelept
Domoala mii privirea
Dar am o inima in piept
Ce greu i-opresc pornirea.

Si intr-o toamna ai aparut
De aceea-i esti regina
Si Universul te-a nascut
Si ingerii suspina.

Caci pina lor ai putea fi
Ispita si osinda
Orice fiinta ar dori
Privirea ta plapinda.

De carne sau Soare ceresc
Sa fie ti se-nchina
Ingeri si demoni isi doresc
Morgana cea divina.

Inchei acum prea incurcat
Privind Fata Morgana
Si numele mii cunoscut
Esti tu draguta Ana.


CATALIN M. PAVLICEANU

De ziua ta,Anutza !

Stele in cer s-au adunat
Chiar azi de ziua ta
Ba mai petrec,ba stau la sfat
Si Cerul roua bea.

Si inchina cu sclipiri
Privindu-ti gingasia
Si cerul din priviri
Ti-asterne maretia.

In Univers tacere esti
Cand ochii tai zimbesc
Copila tandra din povesti
Esti darul pamintesc.

Pe calea ta mereu sa ai
A Soarelui privire
Si vesel fie al tau trai
Si mare a ta iubire.

Si-n viata tot ce iti doresti
Sa se implineasca indata
Caci floarea ce in dar primesti
Se simte onorata.

Si de departe eu iti zic
Sa fii tu fericita
Si de-or fi nori nu e nimic
De Soare esti iubita.

Si pasii sa tii poarte lin
A ta amica Inteleciune
Si viata sa nu-ti dea pelin
Ci doar momente bune.

Cuvinte nu am sa descriu
Frumoasa-ti maretie
Si n-ar putea nici inger viu
Nici muritori o mie.

Si-n bolti orice faptura vrea
Si ceru-i o placuta
Cu mine iti zic de ziua ta
Un:,, La multi ani ,, ANUTZA !

CATALIN M. PAVLICEANU

Azi Mi-s Soare

Ingenuncheat a mea privire
Ma face vesnicul Atlas
Si bolti ce-apasa a mea gandire
Se imprastie la al meu glas.

Si-un cer intreg ma-negnucheaza
Cu el in spate ma inalt
A ta privire ma vegheaza
Si zimbetu-ti ma ia de brat.

Afara tot innourat
Dar mintea mea lumina
Ce mii de ori m-a ridicat
E azi a ta vecina.

Si-un amalgam e viitorul
Dar sigur sunt acum
Si tie ti-am deschis zavorul
Spre tine-i al meu drum.

Si canta pasari canta cer
Si universul canta
Si daca totu-i efemer
Eu soarta-mi iau la trinta.

Si cand furtunile au plecat
Pe tine te zaresc
Si nu mai sunt ingenucheat
Atlas gigant zeiesc.

CATALIN M. PAVLICEANU

"Iubirea nu este un targ: te iubesc pentru ca ma iubesti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru ca te iubesc." - Liviu Rebreanu
"Cursul dragostei adevarate nu a fost niciodata neted." - William Shakespeare
"Acela care nu a iubit niciodata, inseamna ca nu a trait niciodata." - John Gay

Sunt iubiri ce iti intra in suflet pe viata ,iubiri imposibile , finaluri cum nu se poate mai absurde , cand ramai si te intrebi ,,De ce ?" . Traiesti clipe intense, apoi totul se prabuseste ,iubirea pleaca cu tot cu sufletul tau si ramai ca un strigoi bantuind in lumea larga regretand ca nu ai congelat acele clipe cand EA / EL era cu tine . Cu lacrimi in ochi ramai asezat pe piatra vietii si te intrebi : ,,De ce eu ? De ce mie ". Si nu ,nu ai fost o pietricica peste care am calcat ,de care m-am impiedicat tu ai fost TOTUL si apoi soarta ,viata m-a transformat in NIMIC.

Urmatoarele poezii mi-u fost dedicate mie de - Copila mea de suflet - S.AM.

Dorinta…


Ce mi-as dori mai mult si cel mai mult?
Sa fii aici, acum si-ncet sa te sarut,
Iar tu zambind cu ochii-ti mici si vii
Sa ma saruti la fel si-n brate sa ma tii.

Sa ne iubim frumos asa cum stim mereu,
Sa-ti simt iar trupul tau lipit strans de al meu
Iar inima-mi intruna sa bata ca nebuna
Cand simt incet, incet cum ma atingi cu mana.

Tresare sufletul, inima, fiinta pentru doi
Uniti intr-o iubire asa cum suntem noi.
Dorinta cand nu esti si nu imi vine somnul
Este sa fii aici, iar din doi sa fim unul!

Nici dorul, nici dorinta, nici lipsa ta acuta,
Nici faptul ca acum, mintea nu mai asculta
Nu pot sa stearga zambetu-ti, buzele, ochii, privirea
Tot ce simt pentru tine si mai ales uimirea.

Da, e uimire! E intuneric, e neant absolut
E prea mult dintr-o data, este necunoscut.
Si-mi vine uneori sa-ti strig in gura mare:
Iubirea pentru tine ma arde, ma cam doare!

Ce mi-as dori mai mult si cel mai mult?
Sa simti ca te ador, te sprijin, te ascult.
Iar de-ti va fi greul greu, lumea-ti se prabuseste,
Sa stii ca-I o copila ce vesnic te iubeste!

S.AM.


Am invatat...


Cata putere intr-un suflet,
Si Doamne, cata bunatate...
De stau mereu, mereu si cuget...
Cum poti ca sa le ai pe toate?

Cum poti cand altii ti-au gresit
Ei tot gresind, tu i-ai iertat!
Cand spatele ti l-au intors
Obrazul tu le-ai mangaiat?

Si cum cand lupte ai purtat
Cu binele, cu raul si cu tine
De ai ramas tot neschimbat?
Sau te-ai schimbat mereu in bine?

Si ca sa stii ce-am invatat
Am invatat ca-mi esti menirea
Sa rad , sa plang, si cand sa tac...
Am invatat ce e iubirea.

Si am aflat ce-i bunatatea
Am invatat singuratatea
Am invatat ca nu-i usor
Mereu, mereu sa-mi fie dor!

Am invatat sa ma gandesc la noi
Si inima sa-mi bata pentru doi,
Sa te privesc ca pe un dar ceresc
Am invatat sa te iubesc!

S.AM.



Ganduri de departe


Cand inima imi spune ,,vorbeste-i''
Iar gandul imi spune ,,atinge-l''
Nu vor cuvintele sa vina
Caci gura de tine mi-e plina.

Si-o mana de-a ta ce ma trage
Pe patul imens ma intinde
Si ma gandesc,,ah ce imi place''
Fiorul cand ma cuprinde!


Cu cealalta mana ghidusa,
Cam peste tot ai ajuns...
Cu limba ta jucausa
sus-jos..pe muntele Venus!


Te vreau , te vreau si mai mult
Dorinta-i spre nebunie
Iti place sa vezi cum ma mut
Dinspre extaz spre agonie.


O sarutare pe-un umar
Si zeci pe un san razvratit
Si vezi ca iti cer indurare
Ah! in sfarsit..te-am simtit!


Te trag, te imping, te sarut,
Te musc nu ma satur de tine
Simt corpul ca tremura tot
Imi fierbe sangele-n vine

Un gand nechemat mi-a venit
ce-ar fi sa ramai tot ,,aici''
raspunzi cu-un sarut prigonit
,,ce-i bun e pentru sfarsit''!


Sfarsitull nu-l pot opri...
te vreau nu te vreau ce-am rugat?
tu mi ai soptit ,,nu mai pot;;
la cer amandoi ne-am urcat!

Si-ncepi iara jocu perversu
Cu mii sarutari nebunesti
Si simt ca ating universu'
Cand vad cum ma privesti...

S.AM.


Dor de tine...


Timpul trece, nu pot sa il opresc,
Dar pot sa ma opresc din strigat?
Cu mii de ganduri spre tine sa gonesc
Multe imagini ce vin in treacat?

Ca ne-am iubit de multe ori...
De ce nu-i de ajuns?
Iubirea-ti o simt in culori...
In suflet mi-ai patruns!

Mirare! Ca nu esti niciunde,
Si totusi pretutindeni esti,
Cand dorul ma poarta oriunde
Imi zici ,,Micuto nu ma simtesti?''

Si-atunci privirea-ti mi-apare ca traznet
Si griul e alb, tristetea dispare
Pe fata mi-apare un zambet
Si noaptea-i usoara, absenta-ti nu doare!

Ai fost cu mine mereu...
Parca te stiu de o viata!
Ca vom fi in curand ,,tu si eu''
Ramane o mare speranta!

S.AM.


De ziua noastra!


De ziua celor ce iubesc,
Vreau ca sa stii tu bine,
Mereu cu tine-n gand traiesc
Si am zile senine!

Usor, incet ai aratat
Sa daruiesc un zambet
Pe-un singur drum noi am plecat
Iar suflet langa suflet!

Si-am invatat ca sa visam
La viitor frumos
Pentru iubire sa luptam
Cand totul pare haos.

Si azi in dar de ziua noastra,
iti dau inima mea
Stiind ca esti o buna gazda..
Sa ai grija de ea!

Cand va fi vant, va fi furtuna,
Tot ochi in ochi si mana-n mana
mereu prin bezna sau prin ploi,
Mereu tot amandoi!

S.AM.

Cand cazi...

Cand cazi cu capul greu, plecat,
Genunchii moi si tremuranzi
Si zici ,,nu-i cale sa razbat''
Si-n griji mereu te-afunzi.....

Cand simti nevoi ce-ti iau din zbor
Tot aerul din al tau piept
Cand altii doar lumina-ti vor
Si tulbura-al tau cuget...

Cand frica-ti e, furie simti
Cand neputinta-i cea mai mare
Si cu un glas soptit tu minti ,
Ca poti, ca esti in stare...

Dar nu mai poti, vrei sa rasuflii
Aer curat, fara probleme,
De la cazut te dor genunchii,
Si cazi iar in dileme.....

Si cazi..si iarasi cazi in haos
dar mai puternic te ridici!
Dar dai de greu si iar n-ai glas
Ti-e groaza iar, tu ai uitat sa sunt aici?

Si sunt acum si vreau sa fiu o viata
As vrea s-aduc lumina si pace si speranta,
Cand iarasi cazi fara scapare, fara vlaga,
sa te ridic, te iau de mana si sa privim in fata!

S.AM.


SI DE AICI INCOLO CERUL S-A PRABUSIT SI LUMEA MEA TOATA A ARS PANA LA TEMELII .

Ultimul vagon

Inca si-cum mai am in minte ,
Sarutul tau din ultimul vagon
De-atunci te-am mai vazut printre cuvinte
Eu am plecat in nori c-un avion.

Aceeasi gara rece si-un destin ,
Mi te-a adus si te-a pierdut apoi
Si-n utimul vagon am sa revin
Din cand in cand ,sa-mi amintesc de noi.

Caci dus-ai fost cu chipul tau pe sine ,
Si te-a pierdut a vietii iarmaroc .
N-ai mai gasit o cale inspre mine ,
Cu tine ai luat al meu noroc.

Mai suiera vreun tren sa-ti simt sarutul ,
Te retraiesc mereu clipa cu clipa
Si mangaieri mai simt cu deamanuntul
Atatea zile le-ai facut risipa.

Nu-mi mai vorbesti, m-ai ingropat de-a sila
Ma-njura-n drum soferii c-un claxon
Sarit din minti ,de te apuca mila
Te mai astept acolo pe peron.

De ma urasti , chiar nu mai ai pe cine !
Sunt doar fantoma celui ce am fost !
Un ultim tren departe-i dus cu tine,
Ce scoate fum si clipe fara rost.

Iar de atunci parca trecut-au veacuri !
Si-atata triste luni au rasarit.
Uitarea , vrajitoare cauta leacuri ,
M-a lecui vreodata de iubit?

In trenul meu mai suie cate una ,
Si am mereu acelasi ghinion !
Caci blestemata le petrece luna
Si mi le suie-n : ULTIMUL VAGON .

Catalin M.

Obosit
·
Ma opresc si gandul fuge,
Carusel de line lacrimi.
Si-mi rog inima ce-mi plige,
Sa nu ma afunde-n patimi.

Si un cer de nori pe-afara
Ma tot chibzuie dibace
Si privirea mea amara
Nu-i iubita si vrea pace.

Dau viata mea pentru o iubire
Atunci cand cad macar sa strige
Dar amara iar privire
Nu e nimeni si iar plinge.

Suflet inecat in lacrimi
Se tot zbate sa inoate
Si genunchi-s singe ,patimi
E-tuneric si e noapte.

In genunchi lovit ,pe coate
Caut o mina sa ma prinda
Nu e nimeni si nu poate
Ca ea sta rinjind in tinda.

Vreau sa prin gandul in goana
Unde esti tu singe rece
Un pumnal zvarlit si-o toana
Ea se rade si petrece.

Si ma caut si-n buzunare
Sa ma regasesc pe mine
Is ingenunchiat si mare
Mare lacrima in vine.


Si-a mutit a mea durere
Si-a murit a mea scapare
Cer m-apasa cu putere
Cui sa cer putere oare?

Am pierdut si ganduri multe,
Si doar vintul sterge lacrimi.
Ea cu vrute si nevrute,
Tot apasa e mele patimi !

Ce sunt eu pentru oricine ?
Nimeni nu intinde o mina !
Si sta inima pe vine,
Beata nu-i dar nici stapina.

Inca alerg pe dupa ganduri
Suflet tot tremur,e noapte.
Si-o himera printre rinduri,
M-a tot amagit in soapte.

Unde-s eu?Fugind de ganduri
Sau chiar dupa ele poate
Si mii sufletu doar simburi
Seminte de neagra noapte.

CATALIN M. PAVLICEANU

Stimata domnisoara

Stimata domnisoara ti-amintesti ?
Am consumat iubirea o iarna-n Bucuresti.
Cand ti-am simtit privirea iubita intr-o gara,
Ti-am candelat cararea, iubind aceeasi seara !


Si inca simt pe buze topite sarutari
Si inca simt pe piele a soaptelor suflari.
Si saptamani in secol iubirea a transformat
M-ai inteles vreodata de repede-ai plecat ?


In brate nemiscata sorbeai cafeaua mea
Si-ti explicam ca viata usoara nu-i ,e grea !
Cand ne plimbam de mina in Bucuresti in Mall
Si ai vandut iubirea la cersetori pe-un pol.


Iti mangaiam obrajii si-ti sarutam privirea
Si tot n-ai inteles ce-a insemnat iubirea.
Te-ai daruit in brate o iarna si-ai murit
Vorbeai la telefoane cu fostul tau iubit .

Mi-ai bandajat orgoliu cu-atatea promisiuni
Chiar de-am ajuns sa cred in zane si minuni
Ti-am explicat ce-i viata usor pe inteles
Vazut-am din pacate ca n-ascultai prea des !


A tale amicitii ce gand au carmuit ,
Cand ma strigai in noapte si ma vroiai iubit ?
Si te-ai pierdut in brate la vreun banos pedant
Eu nu ti-am fost iubire ,dar nici ti-am fost amant !


Dar stiu blestem or fi a mele sarutari ,
N-ai sa gasesti barbat cu-a mele mangaieri !
De serile de iarna ai sa-ti aduci aminte
Si dimineti in brate sorbeai multe cuvinte.

Ne-ai transformat amanti ,din vesnicii iubiti
Si ai crezut mincuni, nu sarutari fierbinti !
Eu trebuia sa simt cat esti de efemera
Cand ma iubeai cu foc acolo-n garsoniera !

In loc sa fi-nvatat iubire si credinta
Adio ! si-ai plecat,eu ti-am semnat sentinta
Si de candva iubirea va fi un crunt blestem ,
Sa nu ma cauti pe mine ,ca nici eu nu te chem !

Plangeam la despartire vorbind la telefon ,
Stiam ca plec departe, c-un ultim avion !
De mangaieri de iarna au rupt al tau abis
Te rog nu fi prostuta si sa renunti la vis !

Caci visul tau facut-am stii bine visul meu ,
N-ai inteles stimata cine sau cum sunt eu !
Si chiar de ganduri, suflet azi mi-au ramas de stana
Fii libera si zboara ,fii fericita Ana!

Dedicata.... si atat .In amintirea uitarii .

Catalin M.

Suspinul Lunii

In poala sfantului amurg ,
Mocnit sta luna plange,
Lacrimi in asfintit se scurg
Culori palizi de sange.

- Luceafar draga frate-al meu ,
Ce e asta durere ?
Lumina-i slaba gandul greu
Si nu mai am putere !

Din univers pierdut un glas ,
Incepe sa-i raspunda
Cu gandul sters la fata tras
-Ce-i sora mea cea blanda ?

Din negre intunecimi ma chemi ,
De ce-mi tulburi uitarea ?
Ce te framanta ce te-ndemni
Cand te-oglindeste marea ?

- Sunt trista draga frate-al meu
Si orice raza doare
Ca blestemata Dumnezeu
Ca sa-l iubesc pe Soare.

Il caut pe zi se face noapte
Cand eu apar el pleaca
Si caut prea intelepte soapte
Durerea mea sa treaca.

- Mi-e glasul stins si vorba grea
Cum sa iubesti pe Soare ?
Cand eu nu am iubit o stea
Ci-o simpla muritoare !

Si -atata veac am luminat
Durut al ei mormant
Cand repede ea m-a uitat
Cu ultimu-i cuvant !

Si luminez din cand in cand
Sa vad ca-s muritori
Si clipa lor dureaza-un gand
De crude ursitori.

Si chiar pe mine tu ma chemi ?
Etern am lepadat !
Ca sa te-ndrum tu nu te temi ,
Ca fost-am blestemat?

- Mereu il caut si ce sa fac ?
Scriind ape-ncalzeste ,
Si caut cu razele-mi in lac
De oare ma iubeste .

Si-n toamne sumbre lacrimi curg ,
Stropii ce poarta vantul
Suspine sunt ce in amurg
Cutreiera pamantul .

Pe muritoarele de rand
De ce veghez eu oare ?
Cand El le-a mangaiat plapand
Ele viseaza Soare.

De ce sa n-am eu drumul lor ,
De-o raza mangaiata ?
In dimineti ma sting de dor
De l-oi vedea o data .

Macara tu i-ai fost in vis ,
Parul i-ai mangait
Dar intre noi e greu abis
De-ar fi simplu baiat !

Ingandurat si zvarcolit
Sta fratele Luceafar
- De-acest blestem de-a fi iubit
Eu nu pot sa te apar!

Si iarta Luna sora mea ,
Tu iarta a mea lipsa !
Eternului ii cer sa-ti dea
Momente de eclipsa.

Si doar pe tine te-a vedea
N-o mangaia pamantul
La muritoarea draga mea
N-a incalzi mormantul.

Sa nu mai plangi mai mult de-atat
Eu nu-ti pot oferi
Iar din etern al meu mormant
Te rog nu ma trezi !

S-au intalnit si raza Lui
Pe ea doar lumineaza
Pe sufletul pamantului
Intunecimi vegheaza .

E seara iar si iar amurg
Si luna sta in poala
Iar razele-i in lacuri curg
Cuminte si domoala.

Iar in etern fara cuvant
Sta dragul frate-al ei
Si trist priveste la mormant
Uitat de dumnezei .

Caci amintirile-s blestem
Si stropi de roua tac
- Frate Luceafar nu te chem
Si-o trece un alt veac !
Cataln M.


Sentinta

Ca o nebuna ai iesit in strada ,
Si-ntrebi drumetii daca m-au vazut .
Dar eu m-am dus si m-am topit zapada
Caci nu m-ai cautat cand m-ai avut !

Ma cauti in ploaia norilor tarzii ,
Dar puf de papadie fug prin vant
Si de ma cauti prin gandurile vii
Eu pentru tine m-am facut : Mormant.

Si vorbe ce odata te-au rugat ,
Rup ca toporul scoarta de copac.
Blesem iti sunt de tine am uitat
Iar blande mangaieri acuma tac.

Pe tavi de aur visele ti-am pus ,
Si te-nvatam sa nu mai fii copila
Napoi nu m-am uitat si m-am tot dus
Iubirea in genunchi plange de mila.

In pielea ta am tatuat ce-i dor
Si ma aveai ca ingerii sfintirea !
Dar fara aripi chiar si dansi mor
N-ai ascultat cand te-nvatam iubirea !

Ieri sange viu in inima curgea
Azi ceru-ti ploua stanci si bolovani
Cand la altaru-ti gandul meu mergea
Tu ai perdut o clipa printre ani.

Inca te-aud in departata zare
Azi esti nebuna cersetoare si ma cauti .
Cand lacrimi pe obraji s-au transformat in mare
Degeaba esti sirena si te zbati !


Si pe la popi iti umbla biata mama
Uitare sa dezlege ,greu blestem !
Cand din barbat m-ai transformat in rana
Si sange a curs pe crucile de lemn.

Si alta zi intreaba vrajitoare
Ca poate m-or gasi printre destine
Tu ai ramas pierduta calatoare
Eu inger m-am ascuns intre suspine.

In brate ma aveai odinioara
Ai omorat si ultima dorinta !
Eu dimineti am transformat in seara
Si blande vorbe-ti sunt acum : Sentinta.

Sa incetezi sa bati la zeci de porti !
Eu nu mai sunt pamant , mandru fecior !
Iubirea sta de vorba in cimitir cu morti
Iar cand tie sete eu nu-ti mai sunt ulcior.

Pe biata maica ta n-o chinui
Nu-i fa par alb vazand a ta durere
Sa uiti de mine invata a iubi
Cum eu am invatat : La revedere !

Catalin M.


Eu sunt acel


Eu sunt acel ce am ucis ,
Iubirea si-am deschis abis
Printre carari intortocheate
Si rupt-am flori de colt uitate.

Eu sunt acel ce-am inecat ocean
Cand tu stateai ca florile in geam ,
Eu iti eram o sfanta roua
Tu-ai sters pe veci cuvantul noua.

Eu sunt acel, ce portile-am inchis
Distrus-am viitor si al tau vis
L-am facut pierdut , negru taciune
Iar sufletu-mi topit carbune.

Eu sun acel ce lacrimi a pierdut
Te-am aruncat ,nu te-am tinut
In suflet ca sa nu ma frangi
Ieri m-ai avut si azi sa plangi !

Eu sunt acel ce-a reinviat uitare
Desculta , parasita pe carare
Degeaba strigi , degeaba chemi
N-ai pretuit a mele vremi !

Eu sunt acel ce-a ars iubitul chip
Am ars taceri am ars si timp
Odata c-un adio sfant
Te-am ingropat ,te-am preschimbat mormant.

Eu sunt acel ce flori la capatai
Nu-ti pun , si nici cerut-am sa ramai
Cand ai plecat sfasietor
Atunci eu am decis sa mor.


Eu sunt acel ce bantui azi.
Eu sunt acel ce-i vant in brazi.
Eu sunt acel ce te-a uitat,
Tu ,esti acea care-a plecat !

Catalin M.



Copilana

Odata , demult printre amintiri
Ai aparut tu , prea sfanta mea copila
Pe buze tremurande am ofilit iubiri
Ce-apoi s-au transformat trista idila.

Si nu e univers sa iert !
Ai disparut cum fuge-o clipa !
De-atunci doar rani deschise-n piept
Si-alte iubiri vor fi risipa.

De -atunci mereu capul intorc
Si scormonesc adanc de suflet .
Blestem si muma si noroc !
Blestem al toamnei vested umblet !

Si nici n-am sa ma iert stii bine ,
Manie crunta cu-a ta copilarie !
Si nimeni n-a mai auzit de tine
Doar gandul meu posac te stie.

Nu trebuia sa vin la-l tau indemn ,
Stiind ca sunt greu de inteles
Azi cu pareri de rau te chem
Ti-am transformat visul in ses.

Un camp uscat fara de roade ,
Si stiu ca-l uda mii de lacrimi
Copila mea ai ascultat iscoade
Si-au stins a noastre blande patimi.

Imi amintesc si-acum a ta suflare ,
Sarutul tau ma framanta pe suflet .
Dar tu te-ai poticnit cu-a mea umblare
Prea mica sa-ntelegi strigat sau tunet .

Pe trestia ta trup am tatuat dorinti.
Ti-am aratat cu mangaieri tu cine esti ,
Dar m-ai ascuns de propii tai parinti
Si m-ai pierdut in taine omenesti.


Te-am invatat ce-nseamna noaptea doara ,
Sa simti ca-n univers esti numai una !
N-ai inteles ca ascuzisuri ma omoara ,
N-ai inteles ce mult urasc minciuna !

Perversa te-am crezut ca n-ai iubit ,
Ca esti copila tarziu am inteles !
Te-am pedepsit , pe veci apoi te-am surghiunit
Izvoarele iubirii plang mocnit,prea des.

Si-atunci odat ,plecat-ai in tacere
Decizii prea prostute ai mistuit pe loc
Si mi-ai sculptat in suflet o vesnica durere
In lemn de rasarituri ,apoi eu i-am dat foc.

Eterna mea copila ,soapta-ti din ochi inca
o mai intind pe suflet sevalet
Ca m-ai iubit intens si-o rana adanca
va fi sau esti eternul meu secret.

Si-un altul mai copil te faca fericita !
Sa nu iti chinui un vesnic neinteles ,
Caci soarta mea a fost pecetluita
Sa te iubesc cand altul ai ales.

Batran poet ranit de crudul vietii
Te-am judecat copila prea gresit
Si-acum sa-mi sara in ajutor poetii
Sa scrie toti c-o slova , ca eu :
Chiar te-am iubit !

Catalin M.



Ce nu as da !?

Ce nu as da in serile tarzii ,
sa te mai am copila
cu pasi inceti sa-mi vii
sa-mi fii acea idila.

Ce nu as da sa-ncepem iar
povestea vietii noastre,
stele sa fur si-n dar
sa-ti dau zarile albastre.

Ce nu as da , iar la fereastra
sa-mi fii sa ma privesti
iar tu sa-mi fii maiastra
sa stam iar la povesti .

Ce nu as da copila ?
Ca toata viat-as da !
Dar soarta-i fara mila
Caci azi , nu esti a mea.

Ce nu as da pe buze
al meu nume sa porti
s-arunc a mele muze
sa reinvii din morti.

Ce nu as da o data
macar sa te sarut
Te caut prin lume fata
adanc eu te-am pierdut .

Ce nu as da de mana
sa fii si-ncet sa strang
dar am pierdut cununa
si suflet sa mai plang !

Ce n-as mai da s-aud
susur in buze frant
dar azi sunt bietul surd
si schiop si orb pamant.

Ce n-as mai da eu Doamne ,
prin casa sa te vad !
Dar azi imbat icoane
cu sufletul prapad.

Stiii ce-as mai da sa fii
la sufletu-mi duet ?
Chiar nemurirea mea ,sa vii
sa nu mai fiu poet !

Ce n-as mai da pe veci
din cer sa cad amar
cand eu cu ochii reci
iubeste-ma tu iar !

Ce n-as mai da oare eu
sa uit sa nu mai plang
Dar nu ma iarta Dumnezeu
C-am fost mandru ,natang !

Cr n-as mai da o data
sa iti topesc o stea
si tu blanda mea fata
sa fii din nou : A mea !

Catalin M.


Asteptari tarzii

Te-ai asezat sa-ti amintesti
Vazduh si apa si pamant
Si poate inca ma iubesti
Dar s-a pierdut al meu cuvant .

Si azi m-astepti pe malul marii
In straie albe de mireasa
Dar eu m-am lepadat uitarii
Ascunsul suflet nu mai iasa .

Mi-erai intregul orizont odata
Privirea mea dansa cu-a tale plete
Si vant am fost de mangaia o fata
Iubirii-i cer uitarea sa mi-o ierte.

Cand ti-am facut fiinta mea altar
Am adunat bieti ingeri la un loc
Iubirea-i transformat in chilimbar
Cu nepasare crunta i-ai dat foc .

Acum astepti s-apar din larga zare ,
Si poate valul marii aduce-al meu susur ,
Eu sunt plecat , impleticind carare
Imi esti uitari ,eu nu-ti mai sunt murmur.

Cu tine nu-s chiar de ma strangi in brata ,
Odat-ai fost in cer adanc iubita .
Eterne clipe m-am agatat de viata ,
Sa-mi vindec inima tacuta si ranita.

Saruta orizontul calde valuri ,
Cad lacrimi cautandu-ma in mare .
Nu-ti mai sunt port sa te agati de maluri !
Sa nu m-astepti ,n-am sa apar din zare!
Catalin M.

Pierduta blestemata

Plapanda mea copila straina si speriata ,
Te-am regasit in coltul vietii aruncata.
Cu chipul palid de blestem amara
Si ochii umezi ,rosii , ca fumul de tigara.

Din sufletul amar candva te-am blestemat ,
Azi te-ai pierdut femeie,copila de-altadat.
Iubirea mea odata pierzarii a fost indemn
Si ura sa-mplantat ca aschia de lemn.

Eu te-am adus in lumea mea
Dar pentru tine n-a fost loc
E trista ,complicata si e grea
Si nestiind ti-am blestemat soroc.

Cu aripi rupte ,plangi, ti-e frig
C- o lacrima te vindec si te strig.
Nu iti distruge viata intr-o fuga
Blestemul meu s-a transformat in ruga.

Si trupul tau de mine mangaiat ,
Cu ura si uitare l-ai spalat !
Dar eu odata suflet ti-am atins
Dar conjuncturi prea crude ne-au invins.

Pe foi de viata eu te-am invatat amorul ,
Prea repede-ai plecat ,prea rece e decorul.
In lumea-mi complicata eu stiu te-am chinuit
Dar stiu a tale buze ce mult eu te-am iubit.

Nici sa-ti mai scriu nu am putere !
Mi-e gandul tau regrete si durere.
E imposibl sa-mi fii din nou iubita ,
Dar iti doresc macar ,sa fii tu fericita !


Aduna-ti viata cioburi neaparat
Caci eu voi fi copila,gandul lepadat !
Ti-am fost neinteles blestem ,carare
pierduta esti acum si eu :
ITI CER IERTARE !

Catalin M.

Fiul Luceafar

De cand pleca Luceafar trecut-au multe veacuri ,
Din cand in cand se vede pe cerul cel senin ,
Pe munti , cine-l asteapta sa se-ogindeasca-n lacuri ?
Viclean copil de casa , el - mari Catalin .


- Acum te chem straine ,azi sunt si eu strain
Sa ma inveti pe mine ,cum faci sa nu mai suferi ?
Doar stiu ce e tradarea si-acum la tine vin !
Pe lacrimile mele , demult crescura nuferi .

M-ai blestemat pesemne atunci cand ai plecat
Cu ce gresit-am oare ,atunci cand am iubit ?
Acum eu sunt ca tine ,cu suflet sfasiat
Mi-e rece gandul ,moare , simtind al meu sfarsit.

Sunt un batran acuma , cu plopii fara soti ,
Nainte de plecare mai am un singur dor ;
Sa mi-o aduci in brate straine daca poti ,
Sa ma intind pe iarba si sa ma lasi sa mor.

Nemuritor si rece pe bolta ai plecat ,
Dar o priveai din ceruri etern ca Dumnezeu .
Mai gheata e ca tine si chiar nu i-a pasat !
In cercu-i stramt e altul si nu mai sunt doar eu.

Chiar daca sunt pamant , eu tremur ca si tine !
Iar timpul meu e scurt sa pot uita durere ,
Amor din bob in bob ,pierdut si nu mai vine
Uitari sa-mi fure mintea si sa ma fac tacere.

Si a tacut batranul ,cu capul sta plecat .
Ii cad atatea lacrimi cat clipe intr-un ceas !
Dar vai bubuie cerul , s-a rupt ,cutremurat
In lac cade Lucefar ,vorbeste blandu-i glas .


- Priveste-ma batrane , prea chinuit de zile ,
Eu sunt insusi vazduhul , tu ne-nteles pamant !
Voi depana povestea si am sa-ti spun copile
Asculta-ma tu dara , cuvant dupa cuvant !

Aceleasi sorti te-au napadit,
Aceleasi negre haine
Cu mare foc ea te-a iubit ,
Tu esti nascut din taine .

Crezi pentru ea am vrut sa mor ?
Eu mi-am intors privirea ,
Si am vazut acel fecior
M-am dus cu nemurirea.

Un chaos prea de ne-nteles ,
Ti-a fost chiar viata toata
Copila altul a ales ?
Ai sa-ntelegi indata !

De lutul tau va putrezi ,
Iar ganduri nu se-astern
Ca mine vesnic vei iubi
Fiinta ta-i etern !

Din constelatii te-ai nascut ,
Te- a plamadit cuvant
Nu ai sa stii ce e trecut
N-ai sa mai fii pamant !

Atunci durut eu am plecat,
O stie Dumnezeu !
Nu peste ea am tot vegheat
Ci peste fiul meu.

- Ce taine grele de-nteles
Imi tot arati straine ?
Ai coborat din univers
Sa te razbuni pe mine ?

- Acum batran si intelept
Uita prea mandra fata !
Si haide sa te strang la piept ,
Iti sunt eternul tata !

El ,chaos tot a-ncurcat !
A noastre reci destine
N-am mai cazut si am plecat
Gandindu-ma la tine !

- Eu sunt pamant , nu iti sunt fiu !
Nu ingerii mi-s fratii !
- Tu esti vazduhul purpuriu
Nascut din constelatii !

Acuma lut sa parasesti !
In vesnicie trece !
Ca tatal tau simti si traesti ,
Nemuritor si rece.

Leapada azi durerea ta ,
In lacuri , spala-ti vina !
Hai amandoi in lumea mea
Uita de Catalina !

- Azi ma desprind de soarta rea
Vazduh sa-mi fie hrana !
Nu Catalina se numea
Ci se numeste : Ana !

Catalin M.


Impressum

Texte: Catalin Marian P.
Bildmaterialien: Catalin Marian P.- CATALIN MARIAN P.
Lektorat: Catalin Marian P.- CATALIN MARIAN P.
Tag der Veröffentlichung: 06.11.2012

Alle Rechte vorbehalten

Widmung:
“Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi.” Charles Dickens Spune ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as îmbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o îmbratisare, un sarut si te-as chema înapoi sa-ti dau mai multe. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si înca o data pana la infinit. Daca as sti ca acestea ar fi ultimele minute în care te-as vedea, as spune “te iubesc” si nu mi-as asuma, în mod prostesc, gandul că deja stii. Gabriel García Márquez

Nächste Seite
Seite 1 /